
Somn usor!
Fotografia preferata, dintre cele pe care le-am facut in august:

As putea privi cerul ore intregi.
Later edit: Steaua – Dinamo 0-1…
Steaua – Dinamo sau “cum am devenit microbist”…
Am un unchi de la care am invatat sa ascult etapa la radio, sa notez marcatorii si sa fac clasamente. Este cel mai mare stelist din judetul Galati, cu siguranta, si cred ca prinde lejer si “Top 10″ pe tara. Jucam mult fotbal in curtea bunicii si atunci mi-am descoperit eu aptitudinile de portar (pe care le mai exersez si astazi) si primii idoli – Vasile Iordache, Marcel Raducanu si Puiu Iordanescu, toti trei in mare voga spre sfarsitul anilor ‘70.

I-am vazut prima data la televizor, la cinci ani si jumatate, intr-un Steaua – Dinamo 2-1, pe Ghencea. De atunci, n-am ratat niciun derby televizat.
Nefiind bucurestean, am vazut primul derby “pe viu” in septembrie ‘95, culmea, in Stefan cel Mare. Eram ziarist de sport pe atunci si am urmarit meciul de la masa presei, alaturi de un tanar ajuns intre timp figura de prim rang in presa scrisa romaneasca. A fost o experienta pe care o voi uita greu: un nucleu de “ultrasi” dinamovisti se afla la cativa metri de masa presei si avea ceva de impartit cu vecinul meu, suspectat de “stelism”. Nu stiu daca il suspectau cu temei, cert este ca in dreapta “suspectului” chiar se gasea un stelist pana in maduva oaselor! Steaua a condus atunci cu 1-0 si ma mir si astazi ca am scapat de mixtura de bucurie si furie izbucnita intre fanii dinamovisti la golul egalizator. S-a terminat 1-1.
In Ghencea am calcat prima data in toamna-iarna lui 1995, la un Steaua – Farul 2-2 cu adevarat epic. Am plecat din Constanta in maneca scurta; meciul s-a jucat pe zapada! Farul avea atunci (poate) cea mai buna echipa de dupa Revolutie si a jucat eroic, conducand cu 1-0 si 2-1, fiind egalata de fiecare data de Jean Vladoiu. O data din penalty…
Primul meci european al Stelei pe care l-am vazut ”pe viu” a fost Steaua – FC Bruges (3-0, pe 21 august 1996, cu o “dubla” Adi Ilie si un gol Roland Nagy). Dupa meci, am intrat in vestiarul belgienilor si l-am intervievat pe Lorenzo Staelens…
Maine, la 35 de ani si cateva luni bune voi vedea “pe viu” primul Steaua – Dinamo din viata mea. Ce sa zic: mai bine mai tarziu, decat niciodata, nu?!